Se estimează că, la nivel global, peste 50 de miliarde de GES sunt emise în atmosferă în fiecare an. În timp ce unele gaze cu efect de seră apar în mod natural, de la revoluția industrială, oamenii au crescut concentrația la niveluri nesustenabile, de aceea acum există mai mult dioxid de carbon în atmosfera  noastră decât în orice moment al istoriei omenirii.

Reprezentând 17% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES) 1 , sectorul agricol provoacă creșterea temperaturii globale într-un ritm alarmant. La nivel european, agricultura generează 13,3 % din emisiile de gaze cu efect de seră (GES). Emisiile provenite din sector nu au scăzut semnificativ, deși UE a alocat în perioada 2014-2020 peste 100 de miliarde de euro din fondurile Politicii Agricole Comune
(PAC) pentru acțiunile climatice, adică 26 % din bugetul PAC, Aprox. 50% 2 dintre emisiile GES provin din sectorul creșterii animalelor (în principal metan), urmate de emisiile generate de fertilizarea solului 36% și exploatarea și schimbarea destinației terenurilor 14%.

Până în 2035, UE trebuie să atingă neutralitatea climatică în sectoarele agriculturii, exploatării terenurilor și silviculturii, conform pachetului de propuneri legislative „Fit for 55%” propus de Comisia Europeană în iunie 2021. Ca urmare, sectorul agricol este expus la multiple riscuri de tranziție, inclusiv politici și reglementări, schimbări tehnologice și schimbări în preferințele consumatorilor.

Noua Politică Agricolă Comună (PAC), care va intra în vigoare în 2023, va dedica 36% din bugetul său programelor ecologice. Aceste programe vor fi reprezentate de plățile suplimentare către fermierii care adoptă practici benefice pentru climă și mediu. Principalul trend în evoluția agriculturii este favorizarea agriculturii verzi prin implementarea a 4 eco-scheme, ce stau în centrul reformei PAC: agroforestry, agricultura de precizie, agricultura ecologică, CO2 – eliminare/evitare. Viitoarea PAC va juca un rol crucial în gestionarea tranziției către un sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor europeni.

Ne confruntăm însă cu un paradox: fermierii trebuie să producă mai mult, însă au la dispoziție mai puține resurse. Provocările sunt multiple: agricultura trebuie să răspundă cerințelor unei populații globale în creștere, trebuie să se adapteze la schimbările climatice care se resimt tot mai puternic și în România, dar mai ales, trebuie să își reducă impactul negativ asupra mediului înconjurător.

Totodată, reglementările legislative tot mai stricte, conduc la terenuri arabile tot mai puțin disponibile și la scăderea input-urilor pe care fermierii le pot utiliza. Soluția la aceste provocări o reprezintă agricultura sustenabilă, agricultura viitorului care: are grijă de viabilitatea economică, în timp ce păstrează și îmbunătățește resursele, contribuie la acțiuni în favoarea climei și ține cont de aspectele sociale, garantează conservarea și promovarea potențialului de producție
bazat pe folosirea tehnologiilor moderne și răspunde cerințelor actuale ale societății.

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol. În contextul Pactului Verde European / Green Deal, agricultura din România va avea de înfruntat provocări multiple: profitabilitatea fermelor, dezvoltarea și consolidarea antreprenoriatului agricol, dar și obținerea unor producții care să asigure, pe de o parte rezerva strategică internă și, pe de altă parte,
să crească relevanța și competitivitatea fermierilor români în piața comunitară.

Tranziția la agricultura sustenabilă oferă oportunități imense pentru fermierii români, cu o singură condiție: ca aceștia să se pregătească cât mai rapid.

La nivelul Coaliției România Sustenabilă, s-a cristalizat în anul 2022 un grup de lucru dedicat agriculturii sustenabile. Obiectivul principal al grupului este de a sprijini fermierii români cu informațiile și instrumentele necesare pentru a face tranziția la agricultura sustenabilă, agricultura viitorului, într-un mod cât mai rapid și mai eficient.

Contribuim astfel la dezvoltarea sustenabilă a României prin îndeplinirea a trei dintre cele 17 obiective formulate de Organizația Națiunilor Unite în domeniul sustenabilității: Obiectivul 12 – Consum și producție responsabile, Obiectivul 13 – Acțiune Climatică, Obiectivul 15 – Viață terestră.

Din grupul de lucru fac parte la acest moment: ING, Forumul APPR, Amazag.ro, Bayer, Raiffeisen, AIPROM, ProCredit Bank, AISR, Inaq Consulting, BRD, Stratos Management, Econos Consulting, Unicredit Bank, Deloitte, Banca Transilvania, IcapCrif, CEC Bank, Transavia.