România a furnizat civililor palestinieni din Fâșia Gaza peste 88.000 de conserve, costurile de transport ale acestei livrări fiind asigurate de Comisia Europeană, care a anunțat că a fost înființat un centru logistic al UE în Cipru pentru a contribui la gestionarea fluxului de asistență către Gaza.

”Sosirea primului transport de asistență din partea UE la noul debarcader american din Gaza prin intermediul coridorului maritim este o veste excelentă. Livrările de alimente românești au fost canalizate prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al UE. Aceasta arată calea de urmat. Vom continua să furnizăm ajutor umanitar palestinienilor care au nevoie”, a precizat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twiter.

The arrival of the first EU aid shipment to the new US pier in Gaza via the Maritime Corridor is excellent news.

Romanian food supplies were channeled through #EUCivilProtection Mechanism.

It shows the way forward.

We’ll keep providing humanitarian aid to Palestinians in need.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) May 17, 2024

La rândul său, comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a salutat ”disponibilitatea României de a participa la acest prim transport de ajutoare UE via noul debarcader american”.

”Salut sprijinul acordat de Cipru prin intermediul unui centru logistic al UE stabilit acolo și disponibilitatea României de a participa la acest prim transport de ajutoare UE via noul debarcader plutitor construit de SUA. UE va continua să facă tot ce îi stă în putință pentru a atenua suferința civililor din Gaza. Cu toate acestea, este evident că nu există un substitut semnificativ pentru rutele terestre prin Egipt și Iordania și punctele de intrare din Israel în Gaza pentru livrarea de ajutoare la scară largă. Coridorul maritim nu poate fi decât o parte a unui efort susținut de a aduce ajutoare umanitare și mărfuri comerciale în Gaza prin toate căile posibile.  În conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional umanitar, solicit Israelului să extindă livrările pe cale terestră și să deschidă imediat puncte de trecere suplimentare pentru a introduce mai multe ajutoare în Gaza și în întreaga Gaza fără obstacole”, a menționat comisarul european într-un comunicat al instituției omonime.

Centrul de coordonare a răspunsurilor de urgență al UE rămâne în strânsă legătură cu statele membre și cu partenerii umanitari pentru a mobiliza ofertele de asistență prin intermediul coridorului maritim, în vederea creșterii numărului de ajutoare.

Această nouă livrare de ajutor pe cale maritimă se adaugă celor peste 2 000 de tone de ajutoare livrate deja prin intermediul zborurilor de pe puntea aeriană umanitară a UE și la cele 193 de milioane de euro de finanțare umanitară a UE alocate în acest an pentru palestinienii aflați în dificultate.

Coridorul maritim este complementar și nu este menit să înlocuiască rutele terestre existente către Gaza, cum ar fi cele prin punctele de trecere Kerem Shalom și Rafah. UE solicită Israelului să acorde un acces susținut folosind noi rute, cum ar fi prin punctul de trecere Erez și prin utilizarea portului Ashdod.

Premierul Marcel Ciolacu i-a transmis lui Andrej Plenkovic ”calde felicitări” după ce acesta din urmă a fost cofirmat pentru a treia oară în funcția de prim-ministru al Croației. 

”Aștept cu nerăbdare să consolidăm în continuare cooperarea bilaterală româno-croată, precum și colaborarea noastră în cadrul UE și NATO”, a menționat Ciolacu într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter.

I convey my warm congratulations to @AndrejPlenkovic on his third term as #Croatia’s Prime Minister. Looking forward to further strengthening 🇷🇴🇭🇷 bilateral cooperation, as well as our collaboration within the #EU and #NATO.

— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) May 19, 2024

Parlamentul croat a aprobat vineri un guvern dominat de partidul conservator proeuropean HDZ, condus de premierul Andrej Plenkovic, care a ajuns la al treilea mandat în această funcție, în urma alegerilor parlamentare de luna trecută, informează Reuters.

Partidul HDZ (Uniunea Democratică Croată), aflat la guvernare de mult timp, a reușit anul trecut să obțină aderarea țării de 3,8 milioane de locuitori, membră NATO, la spațiul de liberă circulație Schengen și la zona euro. HDZ a format o coaliție cu Mișcarea pentru Patrie (DF), de extremă dreapta. Mișcarea Patria va avea trei miniștri în guvernul format din 18 membri.

”Vrem o Croație de succes, dinamică, dreaptă, durabilă și suverană”, a declarat Plenkovic în fața parlamentarilor cărora le-a programul de guvernare.

Dintre cei 141 de parlamentari prezenți, 79 au votat pentru, 61 împotriva guvernului și s-a înregistrat o abținere.

Mișcarea pentru Patrie, care este împotriva imigranților, a dus o campanie axată pe apărarea valorilor familiei tradiționale și împotriva permiterii ca partidul minoritar sârb să se alăture oricărei viitoare coaliții, ceea ce ridică temeri că noul cabinet va fi orientat mai mult spre dreapta.

Dar, conform acordului de coaliție dintre cele două partide, HDZ își va păstra miniștrii afacerilor interne și culturii, ceea ce înseamnă că politicile în sectoare cheie privind politica de migrație și drepturile minorităților nu se vor schimba, spun analiștii.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București a punctat Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale prin workshopul ”Comunicații pentru Viitor: Inovație și Cercetare în Era Digitală” desfășurat vineri, 17 mai 2024, la Palatul Parlamentului.

”Într-o eră marcată de o transformare digitală rapidă, rolul nostru, ca institut de cercetare-dezvoltare, este esențial. Misiunea noastră este să inovăm, să explorăm noi orizonturi și să contribuim activ la dezvoltarea unor tehnologii care să modeleze viitorul comunicațiilor. Suntem aici pentru a dezvolta soluții inteligente care să răspundă nevoilor societății moderne și pentru a sprijini colaborarea între cercetători, industrie și instituții guvernamentale” a susținut Adrian-Victor Vevera, director general ICI București, în deschiderea evenimentului.

Potrivit unui comunicat al institutului, în cadrul workshopului, au fost dezbătute tendințe actuale și viitoare în domeniul comunicațiilor, precum și perspective asupra direcției în care se îndreaptă cercetarea și inovația în telecomunicații.

Cele două paneluri ”Tranziția către Radioul Digital și Impactul 5G Broadcasting în România” și ”Viitorul Comunicațiilor 5G și Impactul asupra Societății: De la Automatizare la Interacțiune Umană” au analizat aspecte esențiale ale evoluției domeniului media în țara noastră, dezvoltările recente în tehnologia 5G și modul în care acestea influențează sectoarele cheie ale economiei și viața cotidiană.

Evenimentul a oferit o platformă pentru schimbul de idei și perspective între participanți și vorbitori, ICI București încurajând colaborarea în domeniul comunicațiilor și pregătind terenul pentru un viitor mai conectat, mai eficient și mai incluziv.